Avem cei mai porci șoferi!

Imagine-simbol

Comparativ cu ceva vreme în urmă acum pozele cu șoferi-porci care-și parchează mașinile unde cred ei de cuviință curg gîrla la adresa de email a celor de la UNIMEDIA. Căci aparent, Poliția Rutieră doar așa se poate autosesiza ca să emite amenzi la adresa celora ce au încălcat. Într-un fel punem Politia Rutiera la zid pentru faptul că nu sunt în stare să-și îndeplinească obligațiunile pe care le față de cetățeni, în primul și-n primul de a asigura securitatea oricărui participant la trafic.

Cu toții știm bine cum se da mită la școlile auto, și totuși puțin ce se face în această direcție. Echiparea școlilor auto cu echipamentul necesar e un preț relativ mic comparativ cu valoarea unei singure vieți omenești, doar că in buzunarele cuiva astfel va bîntui vintul și bugetul familiilor acestora se va reduce semnificativ, ceea ce nu e în interesul lor.

Mulți din noi înțeleg foarte bine cît de important este de a fi un participant la trafic ce respecta regulamentele în vigoare și totuși auzim săptămînal dacă nu chiar zilnic despre cazuri precum parcări neregulamentare, (persoane) tari în parcare, accidente rutiere soldate cu victime omenești și daune materiale, șamd.

Moartea unei persoane dragi e nimic pe lingă faptul cît de mult aceasta ne va lipsi, moartea e un moment tragic în care ni se pare ca lumea întreagă ni se prăbușește și ceea ce va urma e începutul calvarului emoțional prin care vom trece. Și totuși puțini sunt aia care se gîndesc la asta înainte de a se așeza la volanul automobilului.

Trebuie să fii incredibil de nepăsător de viețile altora ca să conduci în halul în care conduci.

Niciodată nu voi înțelege cum pentru uciderea din culpă a unei persoane în urma unui accident rutier se dă semnificativ mai puțin decît pentru alte crime care în opinia mea sunt la fel sau mai puțin de grave.

La fel, nu voi înțelege cum statului nu-i pasă de cetățenii săi care sunt și contribuabili la bugetul de stat.

Din păcate vom continua încă mulți ani sa plătim tribut cu victime omenești pînă cînd demnitarii noștri vor veni cu o soluție viabilă de a ține situația sub control.

P.S. Acest articol a fost scris în urma unui eveniment în care un porc cu mașina lui mi-a călcat cel mai drăguț pisoi din lume. Cu același "succes" acest articol putea fi scris și în cinstea unei persoane, dar sper ca așa ocazie să nu se ivească curînd.

Read More

Cîrlanul de Aur

Cîrlanul de Aur - probabil cea mai buna invenție a jurnalismului moldovenesc în plină ascensiune, dar ca spectator al acestei emisiuni - Ministerul Adevărului - nu m-aș supăra dacă ar exista și un Cîrlan de Argint (pentru "crime" de gravitate medie) și Cîrlanul de Bronz (pentru "crime" de gravitate ușoară).

Am privit video-ul de mai jos și nu m-am putut abține să nu fac haz de necaz, acesta emisie a Ministerului Adevărului e pura dovadă că în Moldova prostia se află în capul mesei, e înflorită ca florile de mai și nimeni și nimic (aparent) nu poate să-i stea in cale.

Urmăriți mai jos indivizi care sunt total neadaptați la contemporaneitate, la modul decent de viață sau la relațiile de interacționare cu alți oameni și în cazul de față cu jurnaliștii, care pentru mine aceste persoane sunt aceeași oameni doar că au niște camere de luat vederi.

În ultima perioadă doar chestii de genu' Cîrlanul de Aur îmi poare ridica dispoziția care și așa primește constant lovituri din partea tupeului moldovenesc.

JurnalTV e postul de televiziune și reprezentantul media care va scoate prostia spre văzul tuturor pentru a fi privită în ochi de toți și a i se face "rușine" că nu e ok să facă ce face și că nu-i face față societății.

JurnalTV e postul de televiziune care nu va face din prostie exemple demne de urmat precum fac multi alți indivizi din societatea moldovenească, acest post derulează, deși indirect o întreagă campanie anti-prostie și anti-neghiobie.

JurnalTV e o păsărică cu care se va face primăvara.

Cele bune.

Read More

Schimbarea începe de la mine! Seriously ?

Deseori ni se spune ca schimbarea începe de la noi, cică sa nu o așteptăm de la alții caci numai prin a ne schimba pe noi, împreună vom aduce schimbările mult dorite.

Vrem ordine. Vrem să nu stăm ore în sir în cozi imense la diferite ghișee pentru a obține anumite acte necesare pentru a da startul unui business propriu, să nu stam în rînd la medic căci și acolo sunt cozi imense, și nu una da chiar trei, un rînd pentru părinti cu copii, un rînd pentru gravide, și alt rînd pentru cei ce nu intra în primele două categorii. Vrem ca medicii ce au grija de noi sa nu stea cite juma de ora cu un singur pacient, vrem ca acești medici sa se prezinte la cabinet la ora care se cuvine, și numai ca sa se prezinte la ora care se cuvine dar și sa înceapă a primi pacienți imediat fără să-și ia cafeaua de dimineață, cafeaua de dimineață se ia acasă și nu pe contul celora ce stau sub ușă cu orele in așteptarea de a primi un curs de tratament.

Unii medici stau prost cu respectarea confidențialității medic-pacient, căci să fim realiști, cine îi vor pedepsi în cazul în care aceștia o încalcă ?

Am avut puținul noroc sa gust din cultura a diferitor tari și culmea ca in acele tari m-am simțit mai acasă decît in Moldova, și nu o sa ma simt vinovat pentru asta. Am simțit ca aparțin acelor locuri, am simțit ca îmi este acordat acel respect implicit, respect de care este demn orice persoană pe care nu o știm, caci numai după începem sa cunoaștem o persoana sau alta putem judeca dacă merita respectul nostru sau nu. Atîta timp cit nu cunoaștem anumite persoane suntem obligați sa le acordam prezumția nevinovăției sau mai bine zis, "prezumția respectabilității".

De fiecare dată cînd mă întorceam acasă din vreo țară străină veneam cu un entuziasm nebun precum că aș vrea sa schimb o grămadă de lucruri, să dau la reciclare diferite tipuri de gunoi și să fiu remunerat pentru asta. Aș fi vrut ca in parcările existente să fie instalate aparate de taxare ca municipalitatea să adune fonduri pentru a deschide și alte parcări.

Multe sisteme precum cele de transport, salubrizare, restaurare sunt aproape de perfecțiune și totuși se lucrează la ele, sunt in proces continuu de aducere la perfecțiune (pînă și eu acum trec ușor ușor la diacritice deși îmi este foarte greu).

În țările europene se pun mare preț pe securitate, securitatea fiind un cuvînt cheie, nimic nu se face fără a se lua toate măsurile de securitate, fie că vorbim de securitate rutieră sau securitate pietonală.

Iar cînd ajung să mă întorc înapoi in Moldova ma cuprinde o scîrba nemaipomenită. Mi se face greață de muzica rusească pe care sunt nevoit să o ascult în rutieră, mi se face silă de oamenii care se uita chiorîș la mine de parcă sunt venit de pe alta planetă, șamd.

De ce schimbările ne vin așa de greu ?

De ce e necesar să ne frigem de cazanul fierbinte ca să ne dam seama că e fierbinte și nu se poate de pus mîna pe el ? De ce e necesar să ne ardem ca să ne luam lecția ?

De ce nu putem învăța prin prisma greșelilor făcute de alții ?

Chiar trebuie să plătim cu victime omenești sub formă de tribut in schimbul reformelor mult așteptate?

Fiindcă de obicei așa și se întîmplă, în vreun spital moare vreun pacient din vina medicilor hop și ministerul Sănătății trimite o comisie extraordinară pentru a elucida cauzele incidentului soldat cu victime. La noi așa s-au obișnuit, atîta timp cît nimeni nu a murit și nimeni nu se revoltă totul e ok și mai putem aștepta ani pînă cînd eventual schimbarea va veni de la sine precum pofta vine mîncînd.

P.S. Aș vrea și în țara mea oameni să-și ceară scuze in exces, cîte scuze nu și-ar cere pe durata unei zile tot să nu fie suficient, așa cum se întîmplă în Marea Britanie spre exemplu.

________________________________________________________________________________

Articol inspirat din ultimul articol a lui Andrei Fornea

Read More

Acte aleatorii de bunatate

"Kindness is a language which the deaf can hear, and the blind can see."

Acte aleatorii de bunătate - cea mai corecta forma de traducere pentru  "random acts of kindness" pe care am putut sa o formulez. M-am gîndit sa scriu cîteva rînduri pe aceasta temă după am ce vizionat o secventa din una din emisiile talk-show-ului american a cărei moderatoare este Ellen DeGeneres.

În aceasta secventa unul din invitații ei e un tânăr de 14 ani cărui peste noapte, literalmente, i s-a schimbat vocea din una de copil de o tonalitate medie in una grava și profunda.

Aparent in Statele Unite sa ai o astfel de voce se considera a fi un dar, un loz cîștigător care practic te poate asigura cu o cariera, visul acestui tînăr fiind sa devină un actor/dublor sau prezentator (announcer, voice actor) sau poate și prezentator radio.

În fine, are o voce fenomenala care in tara lui de origine va fi apreciata la justa ei valoare. Ellen i-a făcut cadou o reprezentanță/agenție care sa-i gestioneze cariera.

Asta e o parte a povestii. Cealaltă e ca Ellen, nu e la primul ei "act de caritate". Pe lîngă faptul ca e prezentatoare a propriului talk-show și buzunarele ii sunt pline ea totuși nu e o milionara obișnuită, ea nu se sfiește sa facă cadouri peste cadouri celor ce se afla la nevoie sau ale căror talente pur și simplu merita sa fie descoperite.

Ellen e una din vedetele internaționale care pentru mine e o sursa majora de inspirație și îmi aduce aminte zi de zi ca chiar cit de greu nu ne-ar fi a face bine niciodată nu e greu, și răsplata pentru binele făcut face mult mai mult decît orice ban.

Video-ul de mai jos in care Ellen ni-l prezintă pe Jake Foushee, tînărul de 14 ani m-a facut sa zimbesc și sa radiez pe fericire (la propriu, fără nici un pic de exagerare, ok, poate un pic) pentru încă cineva va reuși in viata, va avea o cariera de succes, care are tot de ce are nevoie pentru a fi fericit.



De asemenea puteți vizualiza și video-ul in care Ellen ii schimba viata radical unui tînăr care dansează in autobuze și metro pentru ca sa strîngă resurse financiare pentru studii și pentru mama lui care trăiește într-un adăpost pentru persoane social-vulnerabile.



Sper ca ați înțeles mesajul meu și anume sa fiți mai buni decît in ziua precedenta, sa faceți un bine unei persoane cunoscute/necunoscute, sa schimbați viata cuiva și răspîndiți bunătate in jurul vostru, cu cit mai multe lucruri pozitive cu atît mai bine.

About Inspirational People (english)

Păreri și comentarii sunt binevenite. De asemenea aduceți și propriile exemple de persoane care va inspira in a deveni persoane mai bune și mai pozitive in fiecare zi.

P.S. Dedicație muzicala tuturor ce fac bine in fiecare zi și promovează acest lucrul prin simplul lor fapt de a fi asa cum sunt.

Read More