Posibil.
Dar oare-ți pasa de sănătatea celora ce te înconjoară?
Daca nu, pur si simplu nu te obosi sa citesti articolul de mai jos.
Deși nu arzi frunze si nu faci nimic sa poluezi atmosfera te vizează și pe tine.
In ultimele săptămâni sunt tot mai des martor a arderilor de frunze. Fiind la tara, departe de capitala, practic in fiecare ograda vezi bietul țăran strângând mormane de frunze dorind astfel să-și mai facă putina ordine. Dar, fie ca nu știe, fie ca nu-i pasa arderea frunzelor au efecte nocive de lunga durata cit asupra lui, cit și a celor din preajma lui.
Fumul produs in urma arderii ramine la nivelul solului in cele mai populate zone ale orasului. Arderea unei tone de frunze uscate produce 53 de kg de monoxid de carbon, 18.5 kg de particule nocive (majoritatea fiind mai mici de 10 microni (1 micron - 0.0001 cm)), de asemenea duce la aparitia a altor 7 hidrocarburi aromatice policiclice cancerigene.
Un studiu datat în 1975 în orașul Les Moines (Iowa, Statele Unite ale Americii) arata ca o treime din măsurările periodice ale calitatii aerului în luna octombrie demonstrează depășirea standardelor pentru nivelul de particule nocive si monoxid de carbon.
Un număr de studii au demonstrat efectele nocive care le au arderea frunzelor asupra sănătății . Jim VanDeBerg, directorul Spitalului Luteran Iowa din Les Moines a raportat ca in Octombrie 1975 numarul internarilor ce vizeaza problemele respiratorii este de 60 sau mai mult decit dublu comparativ cu cifra media de 28 caracteristica celorlalte luni ale anului.
Un alt studiu arata ca 36 din 60 de persoane cu astma (cca 60%) au declarat ca in urma expunerii la fumul de la arderea frunzelor starea lor de sănătate s-a agravat.
In multe comunități, locuitorii deseori ard gunoi menajer, în urma căruia în aer se degaja cantități semnificative de monoxid de carbon, particule nocive, metale grele, substanțe chimice toxice precum dioxine și hidrocarburi poli-aromatice. Un studiu realizat în Carolina de Nord, Statele Unite, demonstrează ca arderea unui kg de gunoi menajer degaja intre 10 si 6000 de nanograme de dioxine extrem de cancerigeni.
Insa sa nu uitam ca astfel de arderi pot fi cauza și a incendiilor de proporții ce se pot întinde pe teritorii foarte vaste, ba chiar și sectoare rezidențiale.
In Statele Unite ale Americii, state precum California, Ohio, New York, Columbia, etc., fie ca au banat complet arderea gunoiului menajer si a resturilor vegetative, fie ca permit doar in baza unui permis special. Spre exemplu, în New Jersey exista un serviciu de colectare a resturilor vegetative si un ban asupra arderilor acestora inca din anul 1956.
Deci, ce facem cu frunzele și alte resturi vegetative ?
Acestea pot fi *compostate cu usurinta prin simplul fapt de a le aduna grămada, acestea supunându-se procesului de descompunere in timpului unui an sau chiar mai putin. Prin a folosi gropi de compostare și adăugarea nutrițiilor și a altor microbi veți accelera procesul de descompunere sau ba chiar veti produce un îngrășământ mai calitativ, deși adăugarea substanțelor menționate nu este obligatoriu în a obține un îngrășământ pentru solul de pe proprietatea ta. Îngrășământul obținut este excelent pentru îmbogățirea solului, crearea unui strat de *mulci sau umplerea unor denivelări de sol. De asemenea puteți obține materie prima pentru crearea îngrășămintelor din cantitățile enorme de frunze din păduri sau alte teritorii vaste prin utilizarea unui aparat de mărunțire a frunzelor (prețul fiind sub 600$) care poate fi achiziționat de primarii.
Soluții se găsesc, dorință sa fie. Sper ca acest articol vă va fi de folos și dacă va plăcut distribuiți-l tuturor cointeresați.
Personal, cred că Ministerul Mediului se poarta prea lejer cu cei ce incalca legea, aplicindu-le norme de amendare de numai 50 de lei. Sper ca intr-o buna zi legea va fi lege iar amenzile vor prinde valori reale.
Din Codul Contraventional:
"Articolul 115. Degradarea terenurilor, falsificarea
informaţiei despre starea şi folosirea lor
(1) Degradarea stratului fertil al solului, decopertarea neselectivă şi folosirea stratului fertil contrar destinaţiei
se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
(2) Amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectivelor care generează efecte de poluare a solului
se sancţionează cu amendă de la 30 la 70 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 200 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
(3) Arderea resturilor vegetale de orice provenienţă
se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 10 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
(4) Falsificarea informaţiei despre starea şi folosirea terenurilor
se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice, cu amendă de la 200 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere."
_________________________________________________________________________________
COMPÓST, composturi, s.n. Îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale. – Din fr. compost.
MULCI:(mulch) Strat de materie organica cum ar fi paie, frunze, resturi vegetale, rumeguș etc. Aplicat pe suprafața solului pentru a păstra umiditatea prin scăderea evaporării și pentru a împiedica creșterea buruienilor. De asemenea, mulciul poate asigura, prin descompunere, substanțele nutritive necesare plantelor, previne infiltrațiile care favorizează eroziunea solului și împiedica inghetarea suprafeței solului.
DIOXINĂ s.f. (chim.) Substanță chimică puternic toxică ◊ „Biroul internațional al muncii (B.I.T.) a comunicat că înainte de binecunoscuta dramă petrecută la Seveso, în Italia, au fost înregistrate mai multe accidente provocate de dioxină în Europa.” Sc. 19 XI 77 p. 5. ◊ „În Brazilia, guvernul statului Para [...] apreciază că dioxina pe care o conțin ierbicidele depozitate în apropiere de barajul Tucurui, unul din cele mai mari din lume, ar putea provoca moartea mai multor zeci de milioane de persoane.” R.l. 8 VI 84 p. 6; v. și Sc. 23 II 76 p. 6, 19 X 79 p. 6 [var. dioxin] (din engl. dioxin; cf. it. diossina; BD 1970, DPN 1976; DC)
HIDROCARBÚRĂ, hidrocarburi, s. f. Combinație chimică alcătuită din carbon și hidrogen. – Din fr. hydrocarbure.
DIOXINĂ s.f. (chim.) Substanță chimică puternic toxică ◊ „Biroul internațional al muncii (B.I.T.) a comunicat că înainte de binecunoscuta dramă petrecută la Seveso, în Italia, au fost înregistrate mai multe accidente provocate de dioxină în Europa.” Sc. 19 XI 77 p. 5. ◊ „În Brazilia, guvernul statului Para [...] apreciază că dioxina pe care o conțin ierbicidele depozitate în apropiere de barajul Tucurui, unul din cele mai mari din lume, ar putea provoca moartea mai multor zeci de milioane de persoane.” R.l. 8 VI 84 p. 6; v. și Sc. 23 II 76 p. 6, 19 X 79 p. 6 [var. dioxin] (din engl. dioxin; cf. it. diossina; BD 1970, DPN 1976; DC)
HIDROCARBÚRĂ, hidrocarburi, s. f. Combinație chimică alcătuită din carbon și hidrogen. – Din fr. hydrocarbure.
0 comments: